BLOG

Prea-minunatul protagonist

Un imbold normal, cand te-apuci sa-ti cutreieri imaginatia dupa un personaj principal, e sa te opresti la “amicul sonat”. La figura excentrica, la ticnitul de serviciu, the wacky character din viata oricui. “Dom’le, ce personaj e cutarica!” Nu ne “vin” atat de mult personaje imaginare cat cunostinte “pitoresti” (demne, nu-i asa, de a se face film dupa ele). Si nici n-ar fi vreo problema...

The Bloody Olive

Da, scenariștii sunt vânători de surprize. Dar ca orice virtute, dacă e dusă până în pânzele albe, ea devine lesne un păcat. Când e prea multă, prea frecventă, își pierde forța și relevanța.

Iată un reminder notalgic și o ilustrare magistrală a efectului comic pe care îl are multiplicarea, fără măsură, a răsturnărilor de situație - o comedie flamandă, regizată de Vincent Bal în 1997...

Expozițiunea, un binecuvântat vicleșug

Interesul publicului nu se reține dându-i informaţie, ci privându-l de informaţie (exceptând-o, bineînțeles, pe cea care este absolut indispensabilă pentru înţelegerea poveștii).

Informația omisă, tăinuită, este cea care procură, în momentele importante, surprizele epice la care râvnim. Scenariștii iscusiți răspândesc expoziţiunea prin întreaga poveste treptat și cu țârâita și niciodată de-a dreptul. E nevoie de un dram de inspirată duplicitate pentru a face expozițiune cum...